Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2010

Poate îți prinde bine ție, sfatul... om drag!

…poate îți prinde bine ție, sfatul. Sau poate trebuie s-atingi fundul abisului, cu fața-n jos. Ca să-nțelegi. Că nu te poate ajuta nimeni. Nimeni. Atunci când ești gata despletit la suflet, și amenajat procustian de alții. Care te-au învins. Încet și sigur. Metodic. Forțându-te mereu ca Să te schimbi cumva. Să vorbești altfel. Să nu ai patos. Să-ți asumi prioritățile altora. Să te asortezi cu ei. Ei. Cei din liga A. Te-au desfăcut, șurub cu șurub. Te-au examinat și au decis că faci zgomot. Ți-au smuls bucăți de suflet și au zburat cu ele-n clonț. Și peste astea, sst, calmează-te, topește-te, blendează-te printre mediocri, ei sunt peste tot și a lor e împărăția românească. O singură persoană îți spune mulțumesc? Prinzi aripi, dar ți le taie ceilalți, până ajungi la colț. Uită-te în jur, ne-au copleșit. Iar dacă îți spui, vag, din ce în ce mai vag, era bine cum eram, simțeam, zâmbeam și primeam soare, te-apucă amețeala de parcă stai pe marginea abisului, dacă mă-

Povestea creionului!

Copilul îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întrebă: -Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine? Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului: -E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare. Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse nimic special la el. - Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea! - Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Există cinci calităţi la creion, pe care dacă reuşim să le menţinem, vom fi totdeauna oameni care trăiesc în bună pace cu lumea. Prima calitate: poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că există o Mână care ne conduce paşii. Pe această mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui. A doua calitate: din când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creio

TRAPPED INSIDE A DREAM

Let me tell you my dream about the aventures of my imaginary world , where I remained trapped for a night. Someday some friends invited me at their cottage in the mountains to spend some days there. That’s ok, but wait, you will see, so it was me, Alex, Leo, Marc and some other friends of us. We arrived at the cottage late in the evening. We were tired after the long trip so we just went ti our rooms. We jumped into bed , but I remembered I had forgotten something in the car so I went to get it. Wen I went outside, I noticed it was a full moon. Man it was great , it was so big and shinny. When I approached the car I saw a shadow. I got scared and runed to the cottage into my room and into my bed. I was so scared, that I couldn’t tell my roommates anything. The next day I tried to explain my self what happened the night before. When suddenly I remembered. It was a full moon and my mind immediately thought at werewolf. I knew it was crazy , but I had to tell someone so I decided to tell

Valentine's Day

"A te droga nu e un pacat, atata timp cat o faci cu iubire!" Intuneric , clopotele unei biserici se aud batand a moarte, undeva in noapte, pierzandu-se in neant. In camera luminata de cateva lumanari negre, insangerate, se afla doar doua suflete, EL si EA. EL este un tanar palid cu parul de culoarea abanosului si cu niste trasaturi ale chipului foarte ascutite. Are o privire lipsita de viata, goala, privind undeva in intuneric, in necunoscut. Pe fata lui se observa ceva, este suferinta, suferinta provovata de iubire. Lacrimi ii curg incet pe fata-i intristata. In cautatura lui se citeste iubirea, ceqa mai crunta iubire din cate s-au cunoscut vreodata, cea mai patimasa dragoste de la crearea omului ... si totusi ... EA este o fata aflata in pragul feminitatii, tanara, aproape o copila, inocenta, imbujorata, cu o privire ce ii tradeaza mereu sentimentele, este o persoana atat de neobisnuita ... de o frumusete iesita din comun, o frumusete suspecta, ciudata, cum rar i se intamp

Te iubesc si tu nu vezi asta!

Daca mi-as scoate inima din piept, ar arata ca o insula pustie. O plaja intinsa, unde nisipul incins inghite orice vietate, o plaja unde nici soare nu e. In schimb e o luna de gheata ce se revarsa in mare si inunda plaja. Poate tu esti scoica adusa de valuri, abandonata undeva in covorul aramiu. Undeva intr-un colt al inimii mele sunt si eu, stau ghemuit si privesc in larg, dar vad nimic. Spuneam ca nisipul e incins, dar soare nu e. Tu...o scoica mica si casanta ti-ai reflectat toata dragostea in firicelele mici si cristaline si nisipul a inceput sa arda, de placere, de dorinta, de neputinta. Nu pot sa iti spun ce simt, nu acum. Vreau sa iau scoica, vreau sa o apropiu de mine, sa o duc la ureche si sa ii aud cantecul, insa nu pot. Nu ca as fi surd, ci ca sunt inlantuit. Norii ma tin strans si nu ma lasa sa fac nicio miscare..gresita. Esti la fel ca o sirena. Daca stau departe de tine, legat in lanturile societatii, legat cu lanturile numite prietenie si incredere, ar insemna sa stau t