…poate îți prinde bine ție, sfatul. Sau poate trebuie s-atingi fundul abisului, cu fața-n jos. Ca să-nțelegi. Că nu te poate ajuta nimeni. Nimeni. Atunci când ești gata despletit la suflet, și amenajat procustian de alții. Care te-au învins. Încet și sigur. Metodic. Forțându-te mereu ca Să te schimbi cumva. Să vorbești altfel. Să nu ai patos. Să-ți asumi prioritățile altora. Să te asortezi cu ei. Ei. Cei din liga A. Te-au desfăcut, șurub cu șurub. Te-au examinat și au decis că faci zgomot. Ți-au smuls bucăți de suflet și au zburat cu ele-n clonț. Și peste astea, sst, calmează-te, topește-te, blendează-te printre mediocri, ei sunt peste tot și a lor e împărăția românească. O singură persoană îți spune mulțumesc? Prinzi aripi, dar ți le taie ceilalți, până ajungi la colț. Uită-te în jur, ne-au copleșit. Iar dacă îți spui, vag, din ce în ce mai vag, era bine cum eram, simțeam, zâmbeam și primeam soare, te-apucă amețeala de parcă stai pe marginea abisului, dacă mă-
Desori se intampla sa ne subestimam valoarea in raport cu a celorlati, renuntand chiar sa mai actionam in sensul schimbarii sau al implinirii unor visuri, teluri sau scopuri. In fond, EGO-ul este perceptia noastra despre propria persoana…, este acea parte a sinelui nostru, care apreciaza si evalueaza, cine sunte noi, cu adevarat. Respectul de sine este sentimentul de incredere pe care-l avem fata de noi insine. Dar oare cati dintre noi stim, cine suntem, cu adevarat… si ce credem despre propia persoana? Avem o parere buna si o buna consideratie? Daca DA, inseamna ca stam bine cu respectul de sine, avem un ego bun si puternic. Ne lipseste increderea, curajul si credinta in capacitatea noastra de schimbare si adaptare, pentru a ne gasi ritmul si a intra in cadenta cu schimbarile din lumea in care traim. Devenim tot mai inadaptabili la nou…si la schimbarile in rau provocate chiar de noi… prin alegeri sau indecizii anterioare si asta pentru ca egoul nostru este slab…si usor